Think for yourself! It helps.

Mesajul si sursa

Cum traiesti in lumea neclara a ideilor fara sa fii un fraier care accepta tot ce vede dar nici un chitibusar care nu termina de dezbatut pana vara ceea ce i s-a intamplat iarna? Un pas este analiza surselor. Mesajul in sine e important dar sursa are o importanta cel putin egala. In plus, o sursa este legata de multe mesaje. Analiza calitatii unei surse o sa te ajute sa fii eficient pe viitor. Daca un copil de 5 ani iti spune ca ti-ai ales prost meseria vei zambi. Stii ca nu are rost sa il iei in seama … deocamdata. Si totusi uitam prea usor de importanta sursei in viata de zi cu zi. Atunci cand sursa nu este in mod evident incompatibila cu mesajul uitam sa ne uitam cu atentie la ea. Sau cand mesajul e in interesul nostru. De exemplu daca acelasi copil iti spune ca esti perfect pentru meseria ta vei aprecia cu caldura inteligenta si maturitatea sa.

PSD castiga din nou campionatul!

Asta e imaginea votantilor psd in oglinda experientei mele. Atat cat am putut, le-am studiat motivatiile. Nu pretind ca e o analiza completa sau perfecta, doar o parere personala. Dar nu este una formata superficial. E posibil ca psd sa dispara in cativa ani, inlocuit de alt balaur, dar mentalitatea votantilor lor nu cred ca o sa se schimbe decat odata cu generatiile.

Ghimpele din sufletul meu

Sunt lucruri mici pe lumea asta care au efecte disproportionat de mari asupra calitatii vietii. Pentru mine modalitatea de folosire a claxonului este unul dintre ele. Nu doar ca este un ghimpe in viata mea de zi cu zi pana la nivelul la care fiecare claxon auzit, indiferent de unde si al cui, imi scade nivelul de fericire cu 10%. Dar este si un simbol social, un indicator de civilizatie si respect. Ce arata el puteti presupune cu totii. De ce este acest indicator atat de relevant e o poveste din care articolul meu nu spune decat o parte. Insa pentru cei care nu au rabdare sa citeasca pana la capat o sa pun concluzia si aici: Evitati sa claxonati daca va pasa de fericirea mea!

Despre importanta votului

Acum ceva vreme, in timp ce filozofam cu usurinta despre inimaginabila absenta de la vot a oamenilor civilizati, am incercat, din motive de corectitudine intelectuala, sa imi asum si pozitia adversa. Sa vad lumea prin ochii celor care inteleg de ce este votul important dar simt ca nu are rost sa voteze. Pentru ca, aici in Romania, traim cateodata situatia absurda a tensiunii dintre responsabilitatea votului si imposibilitatea sa. Aceasta tensiune are doua rezolvari posibile. Unii dintre noi iau principiile in brate si voteaza urat. Altii aleg calea linistii sufletesti si se prefac ca alegerile nici nu exista. Articolul asta este o pledoarie pentru prima rezolvare. Atunci cand vorbim de vot, cel mai important lucru este sa alegi sa iti exerciti acest drept. Comparativ cu asta nici macar nu mai conteaza pe cine alegi, de ce sau cum explici prietenilor. Toate astea sunt irelevante in comparatie cu prezenta ta efectiva in randul cetatenilor.

Povestea fumurilor mele

Multa vreme tigara a facut parte din viata mea. A intrat acolo in liceu ca la multi altii, pentru ca lumea in care traiam era o lume a fumatorilor. Apoi a ramas lipita de mine si a devenit parte din personalitatea mea. In ciuda pauzelor mai mici sau mai mari nu am reusit sa scap de ea dupa primele incercari. Dar pana la urma am facut-o si pe asta. Multi ani mai tarziu nu pot decat sa ma mir cat de putin mai conteaza tigara in viata mea. E ca si cum nu ar exista. Din cand in cand simt fum de tigara in jur si imi amintesc.

De ce nu suntem constienti?

Toti suntem obisnuiti cu variatia nivelului nostru de constienta. Face parte din viata de zi cu zi (sau mai bine spus – de noapte cu noapte). Dar se intampla rar sa punem lupa pe inconstienta noastra. Sa ne gandim ce anume nu patrunde in partea nobila (sa ii zicem rationala) a mintii noastre si mai ales care ar fi motivele. Mie imi plac genul asta de cercetari intelectuale aparent fara scop practic. Doar de dragul de a te gandi la ceva. Trece timpul mai usor astfel.

Legile justitiei

Legi ale justitiei, scopuri ale societatii si principii personale toate amestecate intr-un mix cu implicatii profunde. Aceasta este o privire personala asupra unui mare pericol social. Nu imi doresc sub nici o forma sa aflu peste cativa ani daca realitatea s-a conformat cu predictiile mele negative. Let us all dodge this bullet now!

Mastodontul

Va povestesc pentru prima oara despre firma mea, Underweb. Si asta pentru ca e o parte foarte importanta din viata mea. Ar fi greu sa ma intelegeti fara sa cunoasteti nivelul meu de implicare in activitatea asta. Ceva pur si simplu ar lipsi. In plus intotdeauna mi-am dorit sa vorbesc despre cum e sa ai o firma mica in Romania. E prea putina sinceritate in domeniu si prea mult marketing.

Should I stay or should I go

Nu cred ca am mai scris vreodata un text la inceputul caruia sa nu stiu ce o sa gandesc la sfarsit despre subiectul sau. E o experienta unica de gandire cu incetinitorul. Scrisul iti ofera lentoarea de care ai nevoie cateodata. In cazul asta concluzia a fost o surpriza si pentru mine. Povestea este despre relatia mea cu Romania. Despre cum ar trebui sau nu sa ramanem impreuna.

Familia crestina – Familie normala?

Mi-a luat mult sa inteleg aversiunea majoritatii societatii noastre fata de familia homosexuala. Pana cand am descoperit ca am aceeasi neintelegere si fata de alte aversiuni. Aversiunea fata de atei de exemplu. Cea fata de oamenii de afaceri sau fata de avocati. Avem acum pornit si un val nou de aversiune fata de medici. Toate astea au ceva in comun. Majoritatea are aversiune fata de ceea ce ei considera a fi o incalcare a normalitatii. Civilizatia vine cu largirea cadrului normalitatii si implicit cu mai putina aversiune.

Spitalul care nu a fost construit din cauza lui Brancusi

Cum ar trebui sa fim guvernati de un guvern a carui parere e mai buna decat a noastra sau o poveste despre specializare.
Mi-am dorit sa judec o decizie a tehnocratilor in aceasta perioada grea a societatii noastre (din cauza faptului ca oamenii normali nu pot avea prea usor incredere in cei care guverneaza fie ei in parlament sau in guvern). Motivul tine de principii. Ele ar trebui sa fie aplicabile si aplicate indiferent cine e la putere. Daca vom avea, ca societate, principii corecte si solide vom descoperi foarte repede ca suntem multumiti de conducatorii nostri – ca prin minune. Intr-un fel asta e si o poveste despre responsabilitate.